Ziua Drapelului National

Cu aceasta ocazie, Prior va ofera o serie de REDUCERI la carti din toate domeniile: arhitectura, medicina, carti pentru copii, materiale educationale, carti de germana, albume de arta si multe altele.

Promotie este valabila in intervalul 26-28 iunie.

Tricolorul romanesc a strabatut  mai multe perioade, prima fiind cea a optiunii pentru cele trei culori: albastru, galben si rosu. Semnificatia celor trei culori este următoarea: ALBASTRU reprezinta aerul, cel mai nobil element si simbolizeaza blandetea, frumusetea si buna credinta, amintind si legea stramoseasca crestina. GALBEN este simbolul fortei, al bogatiei si al puritatii. Ea reprezinta si culoarea holdelor de grau copt. ROSU reprezinta simbolul maririi, al bucuriei, indraznelii si generozitatii. Simbolizeaza de asemenea, sangele varsat in lupte, puterea de viata si energie stramoseasca.

Aceste culori se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechinii stemelor. Este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frație (rosul sangelui).

Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale, incepand de la lance, albastru, galben si rosu. Are o proportie de 2:3 intre latime si lungime.

Drapelul este foarte asemanator cu drapelul civil al Andorrei si cel de stat al Ciadului, neavand insa nicio legatura cu acestea. Asemanarea cu drapelul Ciadului, care difera de drapelul romanesc doar prin nuanta usor mai inchisa a fasiei albastre (indigo, in loc de cobalt cum e la cel romanesc), a starnit discutii la nivel international: ambasada Ciadului de la Moscova a inaintat Organizatiei Natiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul Romaniei sa nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existenta tricolorului vertical albastru-galben-rosu ca drapel al Romaniei este anterioara existentei statului Ciad. Tricolorul romanesc este, de asemenea, inrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urma avand insa o proportie diferita (1:2 in loc de 2:3), un albastru mai deschis si stema țarii in centru.

Scurta descriere a drapelului national

In 1834, cand Tarile Romane au inceput sa se dezvolte din punct de vedere economic, cand constiinta nationala cerea unitatea si libertatea tarii, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru D. Ghica Voda, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii”

Steagul destinat corabiilor avea doua culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept inceputul adoptarii tricolorului pe pamant romanesc.

O informatie o descoperim printre marturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat si stabilit in  Muntenia in 1830, profesor si director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucuresti 1831-1834), potrivit caruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima data in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic- jud. Prahova). Astfel, arborarea de catre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentara a acestui fapt.

Tricolorul romanesc era cunoscut incă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol national cu cel putin un deceniu inainte de oficializarea sa.

In timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii in prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848 – 1849), 14/26 iunie, cand a avut loc abdicarea domnitorului GHeorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dandu-i denumire de „stindard al libertatii”. O luna mai tarziu, „vazand cu nu s-a inteles inca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate in ordinea urmatoare: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind“. In Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revolutiei, ”zi de mantuire pentru toata Romania”, sub flamurile tricolore. Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a inaltat „flamura cea mare tricolora a natiunii romane”, a intregii natiuni romane.

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel national in 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse insa pe orizontala. Primul drapel din 1859, aflat in uz pana în 1862, a avut fasia albastra plasata sus, urmand ca, in a doua parte a domniei lui Cuza, fasia rosie sa fie dispusa pe partea superioara. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticala, Romania aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Ziua Drapelului National a fost instituita pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cand Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul – rosu, galben si albastru – sa reprezinte steagul national al tuturor romanilor; cele trei culori impartite in mod egal reprezinta principiul egalitatii, orientarea culorilor in sus semnifica verticalitatea, cifra trei este numarul perfect, pe langa tara noastra mai existand alte trei tari europene traditionale cu steagul tripartit in mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia.